Despre fiecare criză economică din trecut s-a scris suficient de mult. Dar una este când citești despre ce ar însemna criza, alta e când o trăiești. Din punctul ăsta de vedere poate cei mai tineri sunt dezavantajați din cauză că nu au la fel de multă experiență anterioară, să recunoască semnele ei.

Dar dacă există o criză mult diferită față de ce a mai fost și unde să nu conteze la fel de mult experiența anterioară, asta ar trebui să fie. Dacă aș fi trăit și prin cea din 1919, puteam să îmi dau cu părerea și despre respectiva mult mai coerent.

2008

Singura criză economică pe care am și trăit-o (până acum), e cea din 2007-2008. Doar de acolo pot avea experiențe trăite (nu citite sau văzute) pentru a încerca să fac paralele între ce e acum și ce a fost atunci. Deși se vorbește deja că va fi mult mai rău.

În 2007 a fost criză bancară. În 2008 a fost recesiune. Dacă mă gândesc puțin la care ar fi cauza, aș putea zice că e de la o lipsă de încredere generală.

Băi nu am încredere că Florida Man o să își plătească ratele la bancă.

Dar cred că e mai degrabă de la un dezacord în legătură cu ce merită fiecare.

Băi nu cred că Florida Man merită să stea în vila aia, nu cred că cine intermediază operațiunile astea merită să își poată lua un iaht că nu face mai nimic. Nu cred că vechea casă a lui Johnson face cât cere el, și nu merită să mă înham la jug cu un credit uriaș pe zeci de ani.

Îmi cer scuze Florida Man, toți fac mișto de tine, deși probabil sunt peste tot alții ca tine, dar tu ești singurul cinstit.

Hai să nu vorbim abstract. Florida Man poate e potrivit pentru că atunci a început în US criza. Dar și eu simțeam chestia că ceva e neînregulă. În perioada aia ajungeam și eu la vârsta la care să mă gândesc la viitor (job, locuință, etc) și nu rezonam cu ce îmi ieșea din calcule că ar însemna un credit sau achiziția unei locuințe.

Un lucru important am reținut din ce se discuta atunci în media: hazardul moral.

2020-03

Situația e ușor diferită în 2020, dar nu totalmente.

Am citit o grămadă de păreri cum că toată criza aia din 2008, nu s-a terminat curat de fapt și sunt o mulțime de gunoaie încă ascunse prin bilanțurile băncilor de prin lume și doar s-a re-ridicat o economie, acum mai fragilă.

Și suntem la 12 ani de la recesiune, și dată fiind ciclicitatea creșterii în capitalism, cam ar fi vremea pentru o nouă criză. Asta mă face să cred că mulți trebuiau deja să aibă un plan de reacție la o scădere economică, iar acum au primit un trigger perfect: pandemie.

Dar soluția se pare că va fi tot “tipărim bani” să îi pompăm în economie. Cam toți anunță asta. Sunt soluții diferite peste tot legat de cum se va face, dar ideea e că vom avea o masă monetară mai mare la aceleași bunuri și vom lucra mai puțin ca să putem acoperi prin valoare masa aia monetară.

Acum, dacă banii ar corespunde bunurilor existente, ar însemna că avem o devalorizare forțată și inflație (mai mulți bani la aceleași produse). Dar dacă banii reprezintă în principal datorie și încrederea de plătire a lor, crește datoria, ne prefacem că nu există și rămânem tot pe acolo ?

Cumva iar nu rezonează treaba asta. Cine se va îndatora? Statul? Va pasa datoria celor care nu pot munci în perioada asta? (asta depinde de stat). Iar vom avea o privatizare a câștigurilor și o socializare a pierderilor?

Spre deosebire de 2008, nu am auzit acum ideea de hazard moral. Pe de altă parte poate unii țipă în continuare despre el, dar nu mă mai învârt prin aceleași cercuri media. Sau sunt inundat cu alte informații despre COVID și nu le observ pe cele legate de moralitate.

Update: la o căutare rapidă, se găsesc (poate acum încep să apară)

• hazard moral 1
• hazard moral 2

Ce a vrut să spună autorul

• Criza e și altfel, e și la fel.
• Nu cred că are rost să ne bazăm excesiv pe experiența anterioară pentru a încerca să modelăm ce se va întâmpla.
• O criză economică venea oricum la un moment dat.